Sunt tânar, Doamnă, vinul mă ştie pe de rost
şi ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge,
cum aş putea întoarce copilul care-am fost
când carne-mi înfloreşte şi doar uitarea plânge.

Sunt tânar, Doamnă, lucruri am aşezat destul
ca să pricep căderea din somn spre echilibru,
dar bulgări de lumină dac-aş mânca, sătul
nu m-aş încape în pielea mea de tigru.

Sunt tânar, Doamnă, tânar cu spatele frumos
şi vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă,
să-mi crească ceru-n suflet şi stelele în os
şi să dezmint zăpada pierdut în piruetă.

Sunt tânar, Doamnă, încă aripile mă ţin
chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii,
această putrezire mă-mbată ca un vin
căci simt curgând prin dânsa bunicile şi unchii.

Sunt tânar, Doamnă, tânar, de-aceea nu te cred,
oricât mi-ai spune, timpul nu-şi ascute gheara
deşi arcaşii ceţii spre mine îşi reped
săgeţile vestirii
, sunt… Pittiş. Bună seara!

Mircea Dinescu – Sunt tanar, Doamna 

„Mă impresionează lumea care mă vede pe stradă şi îmi spune: «Domnule Pittiş, v-am văzut vocea, la Teleenciclopedia»”… –  Florian Pittiş ( 04.10.1934 – 05.08.2007 )

 

Multumesc pentru vizita:↓